momente

Ochi acoperiţi de atâta zăpadă încep să plângă. Mici firicele de apă îşi croiesc drum spre tălpile tale.

Într-o zi vei apăsa nervoasă bălţile în care m-am scurs şi-ţi vei uda picioarele. Pe un calorifer te vei încălzi până când în aer va fi un abur ca un fum, din zilele în care fumam ca proştii doar ca să-l facem pe celălalt să ne respire fiinţa. Atunci îţi vei aminti…

Nu existăm decât în momente, amintiri cărora le spunem pe nume fără să le privim.

În puţin timp voi fi tu, dar tu vei fi altcineva, în tot acest puţin timp…